Doctori si generali

Publicat pe 24 octombrie, 2009
doctor_sportConform Dictionarului limbii romane, “doctor” inseamna si “titlu inalt, acordat de o institutie academica”, ceea ce presupune o activitate valoroasa si indelungata in plan stiintific.
Nu este usor sa fi “doctor” pozitie ce ar trebui argomentata serios, printr-o munca recunoscuta in planul profesiunii, ceea ce nu ma impiedica sa ma gandesc, totodata, ca atatia si atatia au avut realizari de mare prestigiu si fara sa fie gratulati cu acest titlu, in schimbul altora care si-l trec cu emfaza si litere apasate pe cartea de vizita, desi suportul este de lut. Si, de asemenea, aducand in discutie asemenea personalitati, gandul te duce spre zone cu greutate, nicidecum spre cel al educatiei fizice si sportului, ceea ce ma face, supus, sa-mi cer iertare pentru minimalizare.
In vremea din urma, pe fondul vizibil al descresterii performantei sportive, al degringoladei care domneste in aaceasta zona si ca urmare a atat de defectuasei conduceri, care a pus in lunile ce au tre cut de curand o bomba si la ruinele ce mai esistau, se poate observa ca prolifereaza numarul de “doctori in sport” sau de aspiranti la aceasta pozitie, lista in cauza cuprinzand in proportie covarsitoare mari anonimi, ori, chiar daca, sunt ceva mai cunoscuti, fara nici o realizare adevarata in planul sportului, fara nicio contributie notabila, ascunsi fiind prin diferite cluburi, cabinete ministeriale sau judetene, sau…, dar care au realizat, cum necum, acea teza solicitata de birocratie si nu de fundamentala opera stiintifica.  
Nu am numarat la ce “cantitate” de “doctori” s-a ajuns pe “cap” de sportiv medaliat cu aur, dar situatia este, cred, similara cu aceea din armata, Ca avem mai multi “generali” decat ostasi.
Pentru cine nu stie, am mai adauga o constatare pamanteana, titlul acesta nu este doar pentru cartea de vizita si satisfacerea orgoliului personal, ci mai aduce si niscaiva beneficii in plan material, deoarece, daca nu ma insel, posesorul mai capata un plus la salariu de 50 la suta, ceea ce nu-i de colo!…
Am discutat adesea acest subiect cu unul dintre marii nostri antrenori, om care are acest titlu (nevalidat pe un petec de hartie) in sportul sau, capatat prin rezultatele obtinute si nu prin formalitati presupus universitar-academico-sportive. De fiecare data mustacea si spunea vreo doua vorbe de duh la adresa acestora, luand in deradere dorinta lor de parvenire si impopotonare cu titluri, pentru ca, in fond, nu este nimic altceva.
Dar, cum exista “doctori” in sport, tot asa exista si generali prin sport si, am adauga, mai nou, prin politica. Infiintarea cluburilor Steaua si Dinamo, precum si organizarea intregii activitati sportive a insemnat si o restructurare a pozitiei fata de cei care slujeau armata pe “campul de lupta” al sportului si nu pe cel al militariei propriu-zise cum ar fi fost normal si cum se intampla pretutindeni unde societatea functioneaza dupa reguli clare. Drept consecinta, gradele inalte au inceput sa curga si pentru foarte multi dintre acestia, nici decum pentru merite militare, ci pentru rezultatele la diverse competitii mai mari sau mai mici, dar, de asemenea, si in aceasta situatie destule fiind exemplele in care numarul de stele a fost influentat si dupa cum a stiut personajul in cauza sa se faca mai vizibil, nu neaparat ca a fost un campion veritabil.
Asemenea vietii in civilie, cand “doctor”  inseamna a fi toba de carte si cu o munca de ani pe taramul stiintei, si atunci cand vezi un general se creaza imaginea unei cariere de exceptie in bocanci si cizme pe campurile tacticii si strategiei militatre,  si nu la faptul ca sub stele se ascunde, din intamplare sau nu, un fotbalist sau orice altceva, devenit fervent iubitor de relatii si partid, celebra “in ranita fiecarui ostas se ascunde un baston de maresal” capatand cu totul si cu totul alte conotatii in cazul nostru.
Miscarea sportiva romanesca are doctori (in stiinta sportului) si generali, dar continua sa fie bolnava si prost condusa. Si acest lucru si pentru faptul ca adevaratii “doctori” si “generali” sunt ignorati, facand loc imposturii, cu sau fara titluri.
P.S. Sunt convins ca randurile de mai sus imi vor strica multe prietenii, dar asta-i viata…

Lasa un comentariu