Am primit de la colegul si prietenul intru gazetarie sportiva, Gruita Ienasoiu, de la Satu Mare, urmatoarele randuri, care au ca tema “Ruralizarea fotbalului”, intr-un fel ca o urmare a ceea ce scriam acum cateva zile despre “Mediocritatea aurita a fotbalului nostru”, aducand in prim-plan o alta fateta a balonului rotund autohton:

“Mioveni (35.000 de locuitori), Curtea de Arges (35.000), Urziceni (17.000), Otopeni (10.000) sunt numele unor echipe care au ajuns in ultimii ani in primul esalon al fotbalului romanesc. Nu pot decat sa le felicit interesul pentru sport, dar nu ma pot bucura. Faptul ca investitorii in sport se retrag in orase mici nu este foarte bine din punct de vedere al Mariei Sale SPECTATORUL. Sportul, ca si arta, trebuie simtit (vazut, pipait, auzit, mirosit, gustat) de cat mai multa lume. De aceea cele mai multe capodopere ale artei de orice fel se afla in metropole cu peste zece milioane de locuitori si cu capacitati dovedite de a accepta alte sute de milioane de „spectatori” anual. Teleportand in domeniul sportului, olimpiadele, campionatele mondiale si continentale, competitiile de larg interes se desfasoara de asemenea in aglomeratii urbane mari si foarte mari, in conditii de cultura si civilizatie de ultima generatie.

Desigur, exista si exceptii, dar astea chiar sunt exceptii, adica nu devin o regula si foarte rar se permanentizeaza. La noi insa exceptiile se inmultesc si daca ne uitam in spate, adica in al doilea esalon al tarii, vedem ca ne paste o adevarata ruralizare a fotbalului. Nu-i suficient ca avem o campioana la fotbal dintr-un orasel cu 17.094 de locuitori (recensamantul din 2002), dar in liga secunda se mai afla doua orasele: Breaza (18.000, Prahova) si Simleul Silvaniei (16.000, Salaj, locul cinci in seria a doua); patru comune: Branesti (8.000, Ilfov), Chiajna (8.000, Ilfov), Snagov (6.000, Ilfov) si Stejaru (aproape 2.300 de locuitori printre care si cel mai batran cetatean al Romaniei, Tanase Tanase de 115 ani, stadion de 3.000 de locuri, Tulcea); un satuc: Covaci (1.700, stadion de 1.500 locuri, Timis). Nu-s prea multe pentru a le numii exceptii? Exceptie puteam numi ascensiunea Unirii Tomnatic (sat la acea data, acum comuna cu 3.000 locuitori, tot din Timis) din anii ’90.

Municipiile cu peste 100.000 de locuitori fara reprezentare in primul esalon al tarii sunt: Constanta (310.000), Braila (216.000), Oradea (206.000), Bacau (175.000), Arad (172.ooo), Pitesti (168.000), Sibiu (155.000), Targu Mures (149.000), Baia Mare (137.000), Buzau (133.000), Satu Mare (115.000), Botosani (115.000), Ramnicu Valcea (107.000), Suceava (106.000), Turnu Severin (104.000) si Focsani (103.000).

Orasele cu caractere boldite nu au reprezentante nici macar in esalonul doi al tarii, iar Satu Mare nu are nici macar in liga a treia. La noi, in Satu Mare, fenomenul este acut, daca tinem cont ca nu numai municipiul, dar intreg judetul nu a avut anul trecut vreo reprezentanta in ligile nationale de fotbal (anul acesta a promovat Turul Micula).

Ghici cine este liderul seriei B1 din liga a doua! Oare va promova?”

Nici nu cred ca mai este nevoie din parte-mi de un comentariu in plus, doar ca situatia in sine este departe de a ne da motive de satisfactie, dimpotriva, si ar trebui sa puna pe ganduri pe diriguitorii balonului round, prea mult in cursa dupa bani, retete europene si avantaje proprii.

Sa mai notam ca Steaua Bucuresti ocupa locul 63 in ierarhia IFFHS, fiind cel mai bine clasat club din Liga I, cu 139 p, celelalte formatii ocupand urmatoarele pozitii: 66. CFR Cluj 137 p, 112. FC Timisoara 112,5 p, 126. FC Vaslui 107,5 p, 174. Dinamo Bucuresti 92,5 p, 224. Unirea Urziceni  83 p, dar avem nationala pe 26.